vineri, 4 mai 2012

Balciul din Mizil de sf Petru si Pavel


     
       I

               E cineva ce s-a nascut, ce a trait  in Mizil,  si nu a auzit de Balciul  organizat in ultima perioada ,  la marginea orasului, la  "Sf. Filofteia"  de ziua sfintilor Petru si Pavel ?! Nu cred ...
   Toti, mai ales cei tineri, asteptam cu infrigurare ziua Balciului, in special "ziua de  temei".   De multe ori mergeam cand  abia incepeau sa se instaleze comediile, barcile, circurile ambulante si baracile din lemn, curiosi sa vedem cine a venit si cine nu, cat de multi au venit , ce noutati sunt comparativ cu anul precedent
    Balciul din Mizil, urma  celui din Buzau, Dragaica .  Era un moment de bucurie, o asteptare greu de suportat, asa de mult dorit  era  acest miracol, numit la noi , Balci ... o frenezie generala in oras  , pulsul si febra cresteau...  
         
     II          
          Dar ce era de fapt Balciul ?  
O lume de basm ...  o intoarcere in copilarie , o detasare de cotidian, un vis frumos al unui copil , o descatusare, o abandonare a grijilor pentru cei maturi ,  un joc, o bucurie,  dar poate si o dorinta de ...libertate de care nu ne bucuram indeajuns,  atunci. Erau doua mari categorii de oameni  ; Cei ce vindeau  vise, si cei ce  ...cumparau vise...Noi vindeam vise ....nu  eram  mai insensibili decat altii  , ci asta era rolul nostru ... Daca aveam noroc, si nu ploua,  reuseam ca in cele 2-3 zile de balci, sa adunam o suma de bani , frumusica . Dusmanul nostru, al balcenilor, era cum am spus inainte - ploaia.
   
    ...sa incep de aici... Eram nelipsiti de la acest balci. Participa si tatal meu Blaj cu cooperatia de consum, stat , dar totdeauna ,,ieseam'' si noi familia , in special cu gogosi dar si cu cornuri ,corabioare, susan , placinta cu branza etc  ,care erau cele mai vandabile si mai usor de facut in conditiile targului. Inchipuiti-va ca preluam un spatiu din lemn, o baraca  , pe jos  iarba... 
   Inchiriam o caruta, pe  Aurica Dolete , cu care transportam la targ marfa , faina , ulei, zahar,  necesara celor 2 -3 zile de targ, buteliile , covata, masa, tavile , ligheanul cu pirostriile in care se prajeau gogosile. Peste toate angaralele , ne suiam si noi copiii. Gloaba  lui Aurica  abia tragea caruta incarcata pana  la refuz.  Ne zgaltaiau creerii  in cap,  prin cate hartoape ne baga,  insa ne distram copios; ajungeam la balci plini de praf, ametiti, fericiti ...
  Duceam la targ cateodata  si carutul de limonada, evocat.  Daca aveam norocul sa fie cald , vindeam non stop. Era dumnezeesc, mai ales daca era  rece, si cu acid mult . Cand il turnai in pahare facea o spuma grozava,  iar acidul te intepa,  de!...siropul era natural,  cu zahar.  concentrat din fructe , cu ingrediente naturale,  coloranti , esente ... nu ca acum  sirop sintetic, cu aspartan  ....in toropeala zilelor de vara, amestecata ... cu transpiratia oamenilor si praful permanent, un sirop rece  era tot ce- ti doreai ...
          III
        Dupa ce ne instalam si ne cunosteam vecinii de tarabe, asteptam cu infrigurare sosirea primilor clienti, atenti la cer , sa nu care cumva sa inceapa o ploaie de vara si sa ne strice balciul. Cand se intampla asa ceva, il auzeam pe tata spunand :
- "Na Dragaica - Na".... asta insemna cu alte cuvinte ca s-a cam terminat cu balciul si o sa iesim in paguba. S-a intamplat sa fie si asa, dar de cele mai multe ori vremea a fost frumoasa si targul a mers din plin.
 Bineinteles ca in momentele de respiro , luam la rand toate comediile, circurile ambulante,  imi cumparam specificele suveniruri din targ masti, fluiere, tompete, goarne, coifuri , palarii din paie etc
   Atractiile balciului pentru noi copiii, erau nelipsitele barci, lanturi,  comediile, circurile ambulante  ,, Gheorghita - falca -de bou'', un om hidos, atractia cicurilor ambulante , zidul mortii ,sirena , tirul cu pusca cu alice in special, o chestie... solemna, te simteai important cand ti se incredinta arma ... popicele ,tirul cu arcul ,dar si   inghetata pe bat, alvita, turta dulce, inghetata,  limonada...
   Toate produsele destinate consumului,  erau de o igiena indoielnica, astea erau conditiile balciului, dar noi copiii nu realizam ,bucurandu-ne de inghetata care era de cele mai multe  multe ori,  doar  apa colorata si inghetata, sau  de limonada apa chioara si racita, colorata cu sofran...in timp ce atractiile, nu erau decat niste.. .iluzii , trucuri ieftine ce aprindeau imaginatia oamenilor , deja incinsa de caldura torida sau de vreo bere  de proasta si indoielnica calitate ..
    La balci totul era de vanzare Trebuia sa vinzi mult, intr- un timp limitat 2-3 zile ..
       IV

      ... noi copiii eram baza. Tatal meu, Blaj era ca de obicei cu organizarea, cu relatiile, cu onorariile in dreapta si in stanga, ca sa putem muncii linistiti. Ne simteam pe undeva importanti ca suntem "balceni", dar noua copiilor, ne era si cam jena de prietenii si colegii nostri, pentru ca in acea vreme comertul particular  disparuse, iar multi nu intelegeau rolul familiei. Acolo dormeam, acolo mancam, era ceva aparte fata de monotonia cotidiana, te simteai liber,  ne ,,rupeam'' pentru cateva zile de prieteni, de casa, cine dorea  sa ne vada venea acolo ,, dormeam pe sacii de faina''; era viata de ,, nomad '', ce mai !?... dar avea farmec si buzunarele erau ...  pline. Trebuia sa fi atent,  ca roiau toti sutii , toti parlagiii., veniti la ,,ciordeala''... n- am scapat nici noi ... de.!. riscurile ...meseriei ...
      La balci nu lipsea nimeni din oras...oficialitati,  politisti  , functionari ai primariei,  sefii diferitelor institutii din oras , oameni onorabili cu familia, ne salutam , discutam ... dar vedeai si...,, faliti'' ca Fotida ,  Bobulet  , Paiu , Lili Bou...  care era vecina mea statea  la cateva case  de noi  , pe raii orasului,  cersetori de tot felul , pungasi, suti , handicapati  incercand sa obtina si ei un  mic profit , din infirmitatea lor ...
   
     Noi ca si altii asemeni noua, putini de altfel, intelegeam cate ceva, fiind legati prin bunicii si parintii nostri de vechiul comert. Acum,  se purtau functionarii, cei cu servici la stat,  in timp ce noi,  eram niste reminiscente ale trecutului, niste curiozitati.... Aici era o despartire intre tatal nostru si noi copiii....  In schimb, Blaj tatal  nostru , nu intelegea de fel. El era un om destul de exigent, cu toate ca avea o aparenta de om blajin (chiar era) si multa lume il gratula cu acest apelativ, "Blajinul" si ne cerea permanent, sa muncim si sa invatam , sa nu ne fie rusine , ca muncim. ... Au fost multe "clinciuri" intre noi si el pe aceasta tema, atat cu cele patru surori ale mele Lenuta, Vicky, Vali si Mia cat si cu mine , mai ales,  mai putin cu fratele meu Toto, care era mult  mai ascultator....                    
 
                          La targurile din Valea Buzaului , la balci , dragaica...  cam asa era viata atunci  ,    anii  '50 ..    grei,  pentru cine nu ...stie...
                                     Blaj in dreapta, in  pufoaica,  stateau afara, era frig, dar si pufoaicele erau la ...moda  inlocuisera lodenurile.... de timpurile  , cum zic eu in ,,povestile'' mele naive , lipsite de ....,,substanta'' ......
   
   
    V
           
         Cam toate produsele din Balci erau manufactorizate , si  nu standardizate ca cele de stat , pe care le gaseai in toate  magazinele,  produse cunoscute, banale, prost ambalate , intrate in cotidian . De aici rezulta unul din farmecul balciului ,   dorinta de ...altceva.  Balciul  oferea ceea ce comertul socialist distrusese, si anume ...diversitatea . Cu toate ca produsele erau de calitate indoielnica,  totusi  mai colorate, mai .,,.strigate'',  negustorii ,,asezati'', sau  ambulanti erau mai ,,agresivi'' in sensul bun, trageau de tine , ceea ce am  vazut cu totii, cand am fost in Turcia dupa Revolutie  , o mare natiune,  un mare popor, careia trebuie sa- i multumim ca ne- a deschis  portile  si  astfel ,  am putut vedea  cat de ,,agasanti'' sunt negustorii turci, dar si  ce mari negustori sunt! .  In Turcia  au  inteles multi  ce e ala comert ,   Romania transformandu-se  rapid  intr - o tara de buticari  ....
      Aceste lucruri, si multe altele,  faceau atat de indragite  balciurile.....  Iti ofereau o libertate deplina, o diversitate, pe care nu o aveam in mod curent .Te manifestai liber, neincorsetat . Intr -un spatiu redus totusi, cum era cel al balciului,  erau concentrate atatea tentatii, atata viata , ca intr -o scena de teatru....
     In magazinele de stat, produsele erau de proasta calitate, prezentate oribil , iar vanzatorii ,cei mai multi,  erau respingatori, neinteresati de ceea ce fac, fara chemare, traditie in comert,  cu gandul exclusiv sa faca bani, dar nu si sa  ,,se ofere'' clientilor  ....
     In schimb , la balci  erau multi  cu legaturi in vechiul regim , in vechiul comert, intreresati sa vanda cat mai mult,cu un comportament mai apropiat de ceea ce inseamna un ...negustor ,  ce stiau  ce e ala comert , si cu ce se mananca....
          Balciul pentru  noi  familia noastra insemna munca  si mai putina distractie .  Trebuia sa muncim cand altii se plimbau , nici asta nu intelegeam atunci , de ! niste  copii ! Atata nebunie si forfota era in ziua de temei,  incat  seara cadeai  lat , dar asa cum am  mai spus buzunarele sorturilor erau pline ..daca nu ploua ".... ,,luam" si noi ,nu mult, ...   Blaj stia asta.... spunea adesea :.
   - Ce sa fac, ma ,, fura" copiii ?!... Un negustor adevarat. Nu tinea cont           la,, centima'', el stia ce marfa a bagat si ce banii trebuie  sa ,,iasa'' , in mare..... Nu facea niciodata scandal ,  avea o noblete inascuta.... Ne lasa  intentionat  putina ,,.libertate'' sa ne...,, bucuram'' si noi...  Daca nu- i ieseau banii,  doar ne judeca putin  , era suficient,  intram.. in pamant de rusine ...  Nu dadeam socoteala nimanui , lucram pe cont propriu... 
     
       VI       
     ...In perioada baliciului activitatea comerciala in oras inceta . Volens -nolens erai la balci . Era un lucru cat se poate de firesc .  Era nefiresc sa nu fi la balci !... Centrul de greutate se muta la Sf .Filofteia . Orasul era pustiu, chiar trist  . La Sf Filofteia era  veselia , viata  ....Ori ce om alege bucuria , viata , nu- i asa ? Probabil ca si acesta  era un motiv , pentru care toata lumea lua calea  Balciului ,  ca intr- o procesiune ..... 
      Strada ce ducea spre Balci era de macadam , asa ca  daca aveai,, norocul'' sa treaca vreo masina , vreun camion, te umplea de praf din cap pana in picioare , caldura te sufoca , aglomeratia era infernala , galagia de nedescris si... totusi ....
      Asta era balciul ....o atractie magica, pe undeva... fara sens , o capcana in care cadeai , fara sa vrei . Erai purtat acolo ca -ntr- o vraja , cineva te ademenea,  poate copilul din noi  si  inconstient  te indreptai ...spre sf. Filofteia ...  
Un miraj...o lume vesela si trista  ca si ...viata... va urma