luni, 17 februarie 2014

o isprava ...riscanta...


 
      din ciclul ....minte de copii.....  anii '60
      traznai....vinovate
 .  

     Cine avea masina personala in anii '60 ?...cativa  doar.... ii numarai pe degete .....mi- aduc bine  aminte,  de masina doctorului Androniu , medic veterinar  vecinul de peste drum,  ce locuia in diagonala de noi,  in  casele covrigarului Mocanu , casa ce avea la  demi-sol  garaj , unde- si  tinea dr Androniu  masina..... un  Opel Rekord  rosu , superb ... mai rar in Mizilul acelor ani .... high -life  in toata regula  ...  Androniu,  cu Opelul sau rosu superb, casa cu etaj , garajul de la sub -sol  , era din alt film  ... frantuzesc, nemtesc  ...  in nici un caz sovietic.......  sa ai  o asa masina ,  era  greu atunci, aproape imposibil ......dar ce stiu eu ?.!.. poate ..regina masinilor din Mizilul anilor '60 ....nu aparusera inca ,,celebrele  Dacii''......inca functiona importul din tarile prietene, din  ,,lagarul socialist'' Skoda ,Trabant,  Moskwici, Wartburg....  dar miracol , in acele  vremuri de ,,deschidere'',  se importau si  masini din vest ... Renault , Fiat ...peste drum de noi doamna Dusmanescu avea un Fiat 600 sau 850,   langa dansa locuia Neni Ardeleanu ce avea Wartburg , vis a vis , un tip Manole responsabilul unui magazin, avea Skoda 1000 M B cred ,  in stanga av. Roman cu unul din primele auto Dacia 1300 ,, frantuzeasca'' .... ce bine era,, reprezentata'' zona,   intersectia  noastra......  diversitate in forma pura....... cu toate obstacolele impuse  in acele vremuri ,  oamenii  incercau sa traiasca mai bine...... noi, inca  nu aspiram la asa ceva atunci ....  iar  eu  , eram mai mic si trebuia sa- mi astept randul ........  familia   avea  alte probleme de  rezolvat .... dar intr- o zi a venit si randul meu , asa cum se intampla in viata ...  pana in '79-  cand am obtinut permisul si mai apoi masina, ce altceva atunci Dacia , normal  -  am avut ceva de asteptat.....  ca si copilul se naste la 9 luni . ..tentatia masinii era  insa enorma ...
 
 ....Legatura noastra cu masinile, se facea prin Costel,  baiatul cel mic al lui nea Neni , bunul nostru prieten din copilarie ,, specialistul '' in auto..... avea masina in curte  , era pasionat, dar si elev la o profesionala cu acelasi profil .....  noi ceilalti  eu , Toto , Buric ,  eram ,,pe afara''....Costel ,  Dumnezeu sa- l ierte, le avea  ...cu masinile.... stia sa conduca , sa repare anumite defectiuni  ...dar nu detinea  inca permis !... era un adevarat  pericol .... ca vroia sa conduca si chiar conducea, lucru ce il ,,dispera'' pe nea Neni ...riscul  era enorm ,  nea Nenii ducea o lupta fantastica sa- l opreasca sa sofeze  .. dar  nu reusea  intotdeauna....  acum il cred, il inteleg prin ce trecea  ....
   
      .Langa noi locuia un tip Manole , responsabil la un magazin de electrice  , avea o Skoda M B... nu avea garaj ,  o tinea in fata casei.....
       .......In mare taina am fost anuntat ca la noapte , o sa ne plimbam cu masina lui Manole..... mi s -a parut o mare nesabuinta, dar tentatia masinilor era imensa,  n -am rezistat ...  am ramas in strada pana s- a lasat noaptea , tacerea ....toti vecinii erau la somn.  Acum era momentul ..... dar cum vom face,  ma intrebam ... are Costel grija.... el era specialistul.... foarte riscant ce aveam sa facem , dar de,  minte de copii.... cu o sipca , Costel a fortat  gemuletul triunghiular de la usa soferului,  apoi a bagat mana si a deschis usa din interior.  Dar tot nu- mi imaginam cum vom proceda ... m- am lamurit cand s -a urcat la volan iar pe noi ne- a pus sa impingem masina,  sa nu faca zgomot cand o va porni,  ca Manole locuia la strada .... ingenios, nu  m- ar fi dus mintea .... am impins-o 10 -20 metrii,  dupa care , umbland la firele contactului,   a pornit masina.  Aveam inima cat  un purice ....ne- am urcat  toti patru , si- am inceput plimbarea noastra nocturna prin Mizil..... eram fericiti , dar  ne era si teama ......   Am facut cateva ture....era suficient ...deja riscasem destul.....   am oprit masina inainte de casa lui Manole , dupa care am impins- o la locul ei , am  incuiat -o si.... bucurosi  de isprava,  fericiti ca n-am fost prinsi ,  ne -am indreptat fiecare spre casa lui ...Am repetat cred  ,,figura'' asta de cateva ori ....Si azi cand ma gandesc, ma apuca frigurile,   ce inconstienti eram ...cum de am facut asa ceva?...
   Am facut,  de !...minte de copii...si tentatia masinii era mare, de nerefuzat,   un miraj  ....  nu mai conta  ce o sa se intample ...importanta era plimbarea  cu masina,  ceva cu totul special atunci .....
     cand il vedeam a doua zi pe dnul Manole conducand Skoda,  ma pufnea rasul.
 ,,Ei , de- ai sti , ca si noi ne- am plimbat aseara , cu masina ta ?''!.....
  .. Ce spuneam,  copil cuminte si baba frumoasa n- ai sa vezi ... eu si Toto n- am fi facut niciodata singuri asa ceva, n-am fi fost capabili , dar .....
     asa s- a intamplat mereu,  asa se intampla si azi , te lasi atras si .... nenorocirea vine, iar regretele sunt intotdeauna tardive ....,,totul e bine cand se termina cu bine''. .... asa ca isprava noastra  ....a ramas o amintire haioasa ...atat ...dar s- ar fi putut termina..... rau ... nu stiu daca in acei ani , tata ne- ar fi putut ajuta ,  ... erau vremuri grele , tulburi....  nu stiu ce sa zic ....poate da , poate nu .....


...