duminică, 29 aprilie 2012

mic istoric

Ș
Tetovo,  orasul  de nastere a lui Blaj
....Ma simt onorat ca familia mea ,Blaj Ivanovici{Ivanovic Blagoje Blaz numele real si complet } a fost readusa prin materialul de pe http://miziliada.blogspot.com/ in memoria celor ce s- au nascut si  au trait in orasul Mizil, cat si acelora ce ne-au cunoscut - nu putini - din tara si chiar din afara tarii. Din putinele comentarii anterioare  am remarcat persoane care nu stiu mai nimic despre familia Blaj !? A  trecut mult timp ...                II
       Este o poveste lunga ....   Asta denota ca sunt foarte multe persoane si familii din Mizil, ce trebuiesc readuse in memoria celor interesati de istoria si oamenii cunoscuti ai Mizilului. De altfel fiecare om din oras are istoria lui, povestea lui, ce ar trebui  stiuta . Nu vreau sa minimalizez pe nimeni, nici nu ar fi frumos. Fiecare in felul lui are valoare, numai ca ,,lumea'', ca peste tot ,este interesata mai mult de anumite persoane, poate mai cunoscute, mai remarcate,  mai in centrul atentiei generale, asa cum  si familia mea, prin pozitia centrala din oras, prin ceea ceea ce a facut, sau nu a facut, a starnit intotdeauna ,un minim  interes. Toata lumea crede ca ne cunoste, eu  as spune ca de fapt foarte putina lume ne cunoste, cu adevarat. Ceea ce  eu stiu , cunosc ,  este perioada pe care am trait-o, si ....perioada povestita de parintii mei.....
   
   III  
        Ii multumesc oricum  autorului http://miziliada.blogspot.com/   ce a gazduit aceste postari ,cat si celor ce le- au postat, dar am fost nevoit sa scriu aceste randuri cu toate ca nu prea obisnuiesc...
    Blaj Ivanovici a venit in Romania impreuna cu parintii sai Stanko - Stanciu Ivanovic' (Ivanovici) si mama sa Anika-Ana Ivanovic' cand avea  poate 6  -  10 ani. Este nascut in anul 1914 in orasul Tetovo al doilea oras din Macedonia, dupa orasul Skoplije, deci familia mea este de origine din Macedonia (Yugoslava) ca de altfel si a mamei mele nascuta Kitanovici venita din orasul Gostivar de langa Skoplije si Tetovo, stabilita in Bucuresti , tot mici  negustori, cu  mic restaurant  pe Soseaua Viilor,  unde actualmente fiinteaza un restaurant turcesc - Classis- vis-a vis de Fabrica de Ciocolata....ce ironie a sortii , in fosta casa , pravalie a unor macedoneni slavi ,  bunicii mei , Fam Kitanovici ,  acum este proprieteate turceasca ... vechii asupritori ai Balcanilor .... de vremurile, cum spun eu obsedant ..... dar si Turcia este altceva azi....  o Turcie noua,  cu alte aspiratii, mostentoarea lui  Ataturk,  parintele  Turciei moderne , prietena a Romaniei....
   Deci  ma consider  si sunt de drept, un macedonean slav ,din familii de mici  negustori ,dar cu dragoste de Romania , unde am incercat sa ne integram  cat mai bine  si cred ca am si  reusit.  Macedonia a ramas in sufletul nostru, dar viata am trait-o aici in Romania ,cu bune si cu rele . Patria noastra e Romania . Viata familiei mele, a tatalui meu in special, a fost plina de suisuri si coborasuri, dramatica pe alocuri, o lupta continua cu vicisitudinile vremurilor, o lupta dura pentru existenta, in cele doua regimuri pe care le-a parcurs, dar in final o... Lupta  castigata.
     S-a scris in material ca era un mic negustor. A fost poate un mic negustor, dar un mare OM. Si ca sa stie toata lumea, eu am sa spun ca A FOST UN MARE NEGUSTOR ,ce a incercat,  a si reusit ,sa supravietuiasca timpurilor, in primul rand  pentru a -si sustine  familia. A fost un autodidact, un om citit, un mare iubitor de oameni, de o inteligenta nativa rara,  cu un bun simt inascut, de o mare generozitate , un om ce a ajutat pe multi , un om ce nu a facut rau semenilor ,dar care a suferit cateodata din cauza lasitatii unora. A avut o discretie si o modestie deosebita ....  Toate aceste insusiri au facut din el un om foarte respectat si iubit de cei din jur, mai ales de cei ce l-au cunoscut indeaproape.
    Este foarte mult de spus. Nu este usoara viata unor emigranti. Ganditi-va ce inseamna sa iei viata de la inceput in alta tara. Asta denota curaj, vointa, dorinta de mai bine. Acum ar fi momentul sa facem putina istorie. Bunicii mei au emigrat dupa razboaiele balcanice. Pentru cunoscatori atunci a avut loc o puternica emigrare spre Romania Mare iesita superb din primul Razboi Mondial, o Romanie  Mare ce oferea posibilitati vaste pentru afaceri (investitii). Atunci au venit in Romania armeni, macedoneni, italieni, turci, evrei,greci, albanezi  toti au constituit un factor civilizator pentru Romania. Fiecare in felul sau, a adus ceva din cultura, obiceiuri, experienta, ajutand la dezvoltarea civiliatiei romanesti, integandu-se perfect cu totii....
   Ceea ce trebuie sa stie toata lumea, este faptul ca emigrantii de dinaintea celui de al doilea Razboi Mondial, veneau aici ca sa traiasca si sa moara. Nu au nici o legatura ,cu actula emigratie...
    Cei ce vin azi ,  vin numai sa spolieze si sa plece. Dovada la ceea ce am spus mai -nainte ,  sunt  cimitirele pline cu oameni veniti din tarile mentionate. Era o Romanie cosmopolita, diversa, cu un anumit farmec creat si de noi cei veniti din alte culturi. De fapt este lucrul care lipseste acum Romaniei, diversitatea si trecutul distrus, o distrugere a trecutului ne mai -antalnita in Europa.
    IV
       Haideti ,ca ma indepartez, sa luam ca exemplu micutul nostru orasel Mizilul. Ce mai reprezinta din punct de vedere al tercutului Mizilul ? Nimic. Axa principala a orasului Strada Carol I sau Nicolae Balcescu nu mai exista. Str Carol era de fapt Mizilul. A trebuit sa vina cutremurul din 1977,  motiv, ca autoritatile  sa darame,  sa rada ,  aceasta artera. De fapt au distrus memoria orasului. Acest lucru s-a intamplat peste tot  la noi in Romania ,  ceea ce in tarile cel putin din jurul nostru , nu s-a intamplat la acest nivel.
      Daca ordinele aberante ale lui Ceausescu nu s-ar fi aplicat ,astazi ne-am fi bucurat cu totii de vechiul Mizil.  Am  fi baut o bere  la  Visinescu,  pe colt, a fost un restaurant supeb cu terasa ,Boris Spasici - cu ale sale bigi-bigi, inghetata, alvita, braga... Restaurantul gardina, Banca toate au disparut, inclusiv pravaliile de pe Unirii in continuarea casei Visinescu, care era pe colt N. Balcescu, cu Unirii, fostea proprietate a familiei av . Dumitrescu, cumparate de Blaj Ivanovici in anii '70 pentru fiul cel mare Anton Ivanovici. Am fost obligati in 1977 sa le daramam, la ordinele primariei, case ce puteau fi usor reparate. A fost o lovitura foarte puternica cu greu de suportat. Asa a pierdut familia Blaj cateva pravalii  pe Str. Unirii, centrul Mizilului....
     V
   
1930 la brutaria  noastra blaj ,sora lui fila, mamaia mea anika si 2 lucratori ....in fundal franzelele , ca brutarie am avut ..........




  In Mizil am locuit   initial pe Str. Mihai Bravu la 109 langa policlinica tbc , casa Litinschi  si invatatoarea Gugu ....  unde aveam o casuta cu o gradina foarte  mare, plina de pomi fructiferi : meri, peri, ciresi, pruni, visini, gutui....
   In iarna anului 1955 s-a intamplat una din multele drame ale familiei noastre - in noaptea de Anul Nou, in casa fiind parintii cu cei sase copii. In acea iarna cumplita ,  casa  a luat foc, a ars pana in temelii, iar tata ,impreuna cu noi, am ramas pe drumuri  la propriu , afara zapada fiind cat casa si gerul cumplit ... Am inteles din povestiri , ca un potcovar de vis-a-vis ne-a cazat, cinste lui ... Peste ani, stand in pravalie, ma trezeam cu acest om ce ne gazduise . Imi spunea de fiecare data cu mandrie ca el ne-a cazat, ca am  locuit  la el si..... binenteles ca uitam sa- i mai iau banii .....  A fost cumplit. .....Ganditi-va ca  vorbim de anul 1955 cind parintii si bunicii mei , ca majoritatea romanilor de altfel , o duceau foarte. greu , regimul de teroare fiind la apogeu....

     Tatal meu, a contactat proprietarii plecati  in Bucuresti  si a reusit sa cumpere pe N Balcescu (Carol) la nr. 110-112  cu 25.000 lei  anul '55 , proprietatea respectiva apartinand unor vechi negustori ai Mizilului ,  in care  fiintase o brutarie  de lux  . Asa am ajuns sa locuim in strada Balcescu, Carol, in acea casa foarte veche , destul de avariata ,  construita in anul 1907.....
     Cumpararea acestei  case  centrale,  cu pravalie, cat si a  pravaliilor Av. Dumitescu  ,din Unirii , au fost  facute  cu scopul si speranta  , ca poate  intr -o zi,   lucrurile se vor schimba-  chiar daca  comunismul parea vesnic-  si ne vom putea exprima la adevarata valoare.....

    Partial s-a adeverit ceva, foarte putin din ce ar fi trebuit sa se... intample , vremurile erau  cumplit de  grele, potrivnice negustoriei,  totii vechii negustori fiind anihilati...... Am sa continui poate , intr-o postare viitoare, povestea familiei lui Blaj, ramanand inca multe lucruri de povestit...... va urma


Blaj 10 ani 1924
Elisabeta Ivanovici mama ,cu parintii  ei Ioana si Ioan  Kitanovici
negustori Bucuresti


Anika si Stanko Ivanovici parintii lui Blaj , batrani si..... pauperizati , anii de groaza '50.....

Blaj ,cu Fila Gheorghevici, in costum popular macedonean
sora sa 
Blaj.... in uniforma armatei Iugoslave



Al 2-lea razboi mondial in armata iugoslava ...divizia antiaeriana ...
.razboi razboi  dar se mai si ...relaxau 

Pasaport tatalui lui Blaj, Stanko Jovanovic'